Aurimas "Odi" Bakchis a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului Formula Drift în runda a treia de la Orlando Speed World, într-o etapă care a confirmat potențialul noului său șasiu. Pilotul lituanian a înfruntat și a învins rezistența dură a campionului en-titre James Deane, precum și forma excelentă a unor rivali precum Simen Olsen și Jack Shanahan.
Bătălia pentru primul loc
Orlando Speed World a găzduit weekendul trecut cea de-a treia rundă a sezonului 2026 din Formula Drift, iar spectacolul oferit pe banked-urile intense ale circuitului floridian a justificat din plin așteptările. Aurimas Bakchis a navigat cu precizie chirurgicală prin grila ultra-competitivă, eliminând pe rând nume grele ale scenei internaționale într-o serie de tandemuri care au ținut publicul în suspans până la ultima trecere.
În drumul spre victorie, Odi a întâlnit obstacolul major reprezentat de James Deane, irlandezul care domnă autoritar în FD cu cinci titluri mondiale în palmares. Confruntarea dintre veterani a fost punctul culminant al serii, demonstrând încă o dată de ce acești piloți reprezintă elita absolută a sportului. Deane a forțat la limită, dar consistența aparent fără efort a lui Bakchis pe noul setup tehnic a făcut diferența în momentele critice ale battle-ului.
Noul șasiu al lui Odi a venit cu o explozie de ritm, pilotul arătând o fluiditate și o încredere care amintesc de momentele lui de glorie anterioare.
Pe lângă duelul cu campionul en-titre, Bakchis a trebuit să neutralizeze și forma impresionantă a unor concurenți aflați într-un moment excelent al carierei. Simen Olsen, norvegianul cunoscut pentru stilul agresiv și proximity-ul fără milă, a fost un adversar redutabil în fazele incipiente ale competiției. La fel s-au comportat Dan Burkett, Jack Shanahan și Branden Sorensen, fiecare aducând un nivel tehnic care a ridicat standardul întregii runde.
Prezența europeană, o măsură a nivelului
Dominanța piloților europeni în grila de start a Orlandoului nu este o întâmplare, ci reflectă schimbarea de geografie care se petrece în driftul profesionist de top. James Deane rămâne referința absolută, dar Jack Shanahan și Simen Olsen demonstrează că vechiul continent exportă talent cu consistență către cea mai dură ligă mondială. Pentru scena est-europeană, inclusiv pentru România, această vizibilitate are o valoare simbolică majoră.
Performanțele irlandezilor și norvegianului în FD servesc drept reper tangibil pentru piloții români care aspiră la competiții internaționale. Dacă Drift Masters European Championship rămâne parcursul natural pentru cei care cresc în seriile locale precum Romanian Drift Masters, prezența constantă a acestor șoferi în America arată că bariera dintre Europa și SUA devine tot mai permeabilă. Tehnica europeană, caracterizată prin agresivitate în proximity și linii curate, face saltul peste Atlantic cu succes evident.
Sursa: WrekedMagazine · Adaptare editorială DriftHub